marți, 29 noiembrie 2016

In prag de 1 Decembrie, personal nu ma mai identific cu Imnul de Stat. Imi doresc o națiune mandra si nu o victima a istoriei!

 'Credeți ca autorul Anton Pann și compozitorul Andrei Mureșanu s-ar supăra pe Vasile Alecsandri și pe George Enescu ca le înlocuiesc imnul de azi?



Am o dorința cu tot respectul fata de imnul național de azi, de autorul lui si de muzica compusa pentru el sa se schimbe într-o buna zi și el. Chiar nu mai vreau sa ma identific cu un popor care:
" Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-închine și cruzii tăi dușmani........."

Scurt istoric:

"Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848." ( https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99teapt%C4%83-te,_rom%C3%A2ne! )



Chiar nu mai vreau sa plângem și sa ne plângem, vreau sa fim un popor mândru ca suntem romani și sa stam demni și drepți ca brazii în Europa și în lume:

Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!


Acest imn este tot al României și a fost folosit pana la venirea comuniștilor și nu avem de ce sa ne cramponam în apărarea imnului actual. Imnul de azi a fost folosit mult mai putin timp decât cel din timpul monarhiei.
Ca un scurt istoric:
 În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România, în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I. Imnul a fost preluat și inclus de George Enescu la sfârșitul lucrării sale „Poema Română”. https://ro.wikipedia.org/wiki/Imnul_Regal )

La încheiere i-as întreba pe cei pe care v-am supărat ca am propus revenirea la imnul național de pe timpul Regatului României : 'Credeți ca autorul Anton Pann și compozitorul Andrei Mureșanu s-ar supăra pe Vasile Alecsandri și pe George Enescu ca le înlocuiesc imnul de azi?

Istoria imnurilor naționale ale României:
StemaCuza2.jpg Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor (1862-1884)
 22 ani
Kingdom of Romania - Big CoA.svg Trăiască Regele (1884-1948)
 64 ani
 Coat of arms of the Popular Republic of Romania (1948-1952).svg Zdrobite cătușe (1948-1953)
 5 ani
Coat of arms of the Popular Republic of Romania (1952-1965).svg Te slăvim, Românie! (1953-1977)
24 ani
Coat of arms of the Socialist Republic of Romania.svg Trei culori (1977-1989)
12 ani
Coat of arms of Romania.svg Deșteaptă-te, române! (1989-prezent)
  26 ani

(https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99teapt%C4%83-te,_rom%C3%A2ne! )

Sunt de acord cu gândirea lui Adrei Plesu, din articolul postat mai jos, referitor la imnul actual, dar din fericire nu e nevoie sa cautam alte imnuri pentru ca avem un imn al unei perioade glorioase, si anume IMNUL REGAL:
"

Psihologia imnului național

„Deşteaptă-te române!“ şi-a avut vremea şi rostul lui. De necontestat. S-a cîntat, mobilizator, la 1848, la 1877, în timpul celor două războaie mondiale, la Braşov în 1987 şi la Revoluţie, în decembrie 1989. Nu se pune problema să uităm melodia, vorbele şi istoria lor. Cu atît mai puţin să le batjocorim. Dar avem voie să ne punem unele întrebări cu privire la calitatea de „imn naţional“ a acestui respectabil cîntec. Este el funcţional în această calitate? Poate el avea un efect benefic asupra celor care îl cîntă şi care îl ascultă? Şi în ce măsură este el, astăzi, reprezentativ pentru ţară? Răspunsul meu este negativ. Sînt de părere că textul imnului nostru este vetust (inactual), nevrotic, autodenigrator, funebru. 
Nu pledez pentru tonul triumfalist, pentru optimismul factice al versiunilor ideologice de dinainte de 1989. Dar e un fapt că, imediat după 1948, am avut o evoluţie tristă susţinută de imnuri glorioase, în vreme ce acum, cînd ne străduim să evoluăm spre o lume mai bine aşezată, am decis să fredonăm, zilnic, un marş al dezastrului. Imnul dintre 1948 şi 1953 (pe versuri de Aurel Baranga) vorbea şi el de „cătuşe“, de stăvilare „putrede“, dar măcar le invoca la timpul trecut. Prevala îndemnul (ipocrit, desigur) la „unire, pace şi muncă“. Imnul de după 1953 (scris de Eugen Frunză şi Dan Deşliu) vorbea despre o patrie „puternică, liberă, pe soartă stăpînă“ şi despre un „jug al trecutului“ care a fost „zdrobit“. Nu mai vorbesc de „Trăiască Regele“, imnul instituit în 1884, în care România e zugrăvită ca un „rai vesel pămîntesc“. 
Prin contrast, „Deşteaptă-te române!“ descrie un neam aflat în stare comatoasă („somnul cel de moarte“), asuprit constant, pînă la anihilare, de tirani barbari şi duşmani cruzi. În trei din cele patru strofe cîntate în mod oficial, cuvîntul „moarte“ e nelipsit. În celelalte strofe se enumeră, amar, „plăgi fatale“, „intrigă“, „viclene uneltiri“, „a pizmei răutate“, „un jug din seculi“ pe care îl purtăm „ca vitele“ şi alte asemenea orori, de care trebuie să scăpăm, „cu braţele armate“, „acum ori niciodată“. Mai aflăm, că nişte „cruzi“ vor să ne fure pînă şi limba. Ceva ultimativ, de o nemiloasă urgenţă, trebuie întreprins, dacă nu vrem să rămînem „sclavi“ pe pămîntul propriu. Cine nu se conformează „de fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă“. Ni se sugerează şi un sumar, dar drastic program de politică externă: trebuie să strigăm „în lumea largă că Dunărea-i furată“ şi „să dăm dovezi la lume“ că ne tragem din romani. Textul merge pînă acolo încît ne cere să sărim asupra duşmanilor „ca lupii-n stîne“, metaforă stranie pentru un popor de ciobani mioritici, prieteni „tradiţionali“ ai mioarelor, şi nu ai devoratorilor lor… 
Ei bine, vrem cu adevărat ca dispoziţia fiecărei zile a copiilor noştri să stea sub semnul acestei depresii naţionale? Să-i punem să cînte zilnic un imn al disperării mocnite, al unei mobilizări patetice „în ceasul al doisprezecelea“, al unui destin care seamănă cu iadul pe pămînt? Căci, deşi are aerul unui cîntec de goarnă care sună adunarea, imnul nostru pare, mai curînd, un mod de a conjura la supravieţuire un muribund. S-ar zice că e destinat să fie intonat nu la demne împrejurări festive, nu în momentele de cumpănă ale unui popor de oameni întregi, ci în sala de reanimare, pe post de maslu. 
Nu pretind că asemenea imnuri, cu un pronunţat conţinut de obidă naţională, nu există şi în alte ţări. „Marseieza“ nu e nici ea o melodie campestră. Despre „trezire“ se vorbeşte şi în imnul Italiei, dar despre o trezire deja consumată, nu despre o trezire dorită patetic pentru o populaţie cataleptică. Din imnurile pe care le-am frunzărit, unul singur, cel al Slovaciei, cere un fulger providenţial care să trezească poporul adormit. În rest, avem de-a face, preponderent, cu texte tonice, încrezătoare, care respectă sensul originar al termenului „imn“: cîntec de laudă. Imnul german clamează dorinţa de „unitate, dreptate şi libertate“ a patriei (căreia i se urează o veşnică înflorire). Imnul maghiar e un fel de rugăciune către Dumnezeu (Doamne, binecuvîntează pe maghiari cu voie bună şi belşug…“) şi admite – lucru puţin obişnuit – că greutăţile istorice la care a fost supusă naţia se datorează propriilor păcate. (În paranteză fie spus, există o amuzantă asemănare între imnul maghiar şi cel românesc: amîndouă îl evocă pe Matei Corvin ca reper naţional…) În imnul norvegian sau în cel bulgar, se vorbeşte cu mîndrie despre frumuseţile pămîntului natal. Una peste alta, imnul nostru este, prin comparaţie, dintre cele mai întunecate şi descurajante. Mizează, plîngăcios, pe victimizare, lamentaţie şi adversitate generală. Asta într-o ţară preluată de curînd în Uniunea Europeană, al cărei imn e o odă închinată bucuriei. N-ar fi de dorit să mai domolim un pic apetenţa autohtonă pentru „jale“? Nu ne-ar sta mai bine ceva calm viril, un minim surîs, o igienică încredere în înzestrările şi norocul propriu? N-ar fi preferabil să ne începem zilele într-o dispoziţie ceva mai senină? "
Aparut in Dilema veche, nr. 397, 22-28 septembrie 2011 "  

Sa fiti iubiti!

Căsătoria este o taina sfânta si nu o problema minoritar sexuala! De ce sa dărâmam biserica?

Azi La CCR, in Romania, ne punem întrebarea dacă un cuplu gay va primi sau nu dreptul de căsătorie in Romania. Vom vedea dacă statul nu va tine cont de religia crestina a acestui popor care nu accepta aceste fapte, mergând peste dorința noastră, a celor 3 milioane de semnatari ai petiției pentru familia tradiționala, dintre un bărbat si o femeie. Căsătoria e o taina prin care se primește spiritul(duhul) sfant la fel ca botezul, preoția, maslul etc. Căsătoria la biserica si jurămintele spuse atunci ar trebui sa fie mai importante decât acel act de la primarie.
Desi de multe ori am condamnat abuzurile unor clerici ai bisericii m-a deranjat tot timpul când biserica crestina a fost pusa la zid si acuzata la modul general. De bine de rău in biserica nu am auzit decât învățătura iubirii fata de aproape si nicidecum ura fata de cei diferiți. Încerc sa fiu tolerant si sa cred ca unele persoane, diferite noua, suferă de un fel de boala, o boala emoționala, si trebuie ajutați. Unii spun ca noi nu suntem normali si ca a fi gay e foarte normal si natural, inclusiv in regnul animal.
Antonio Gramsci, ideologul comunist italian a zis: „nu veți băga comunismul în Occident atâta timp cât muncitorul occidental are suflet creștin.” In ultima vreme atacurile asupra bisericii au venit fluviu iar toleranta fata de 'minorități sexuale' e in floare si creste in general in sufletul unor rebeli sentimentali. Din fericire iubirea nu ti-o poate lua nimeni, din fericire iubirea nu înseamna sex. Daca creștinismul e religia iubirii iar Isus ne-a învățat sa ne iubim aproapele ca pe noi înșine astăzi atacurile împotriva ei sunt mai diverse ca niciodata.
'Banul' stie ca nu va subjuga o populație atata timp cat are valori deasupra lui, cum ar fi credințele religioase, dușmanii militari încearcă dezbinarea unui neam prin amplificarea diferențelor dintre noi, iar teroriștii încearcă înfricoșarea celor fără credința in bine. Din pacate cred ca marile puteri nu au cu adevarat nici un Dumnezeu in raportul cu Romania. Cred ca astăzi 'banul' e cel care dictează si care va încerca prin orice mijloace sa atace biserica, iar terorismul e o problema minora (statistic vorbind) si e folosit pentru a renunța de buna voie la drepturile cetățenești, sau pentru a justifica rănirea altora.
Știu ca sunt conservator, știu ca nu sunt 'cool', știu ca sunt un visător, dar cel putin cred ca am dreptul sa spun ce gândesc fără a fi 'politically correct'. Este extraordinar de trist cum in numele tolerantei s-au făcut atâtea abuzuri fata de majorități.
Traiască Regele! Nihil Sine Deo! Noi, monarhiștii din Romania, respectam si credem in deviza Casei Regale Romane: Nimic Fara Dumnezeu! Noi, monarhiștii din Romania, susținem familia tradiționala si credinta crestina ca leagăn al civilizației trecute,actuale si viitoare din Romania.

Sa fiți iubiți!

luni, 31 octombrie 2016

25.11.2016 - "Astăzi despre Monarhie" la gala TOP 2015 CNIPMMR



Este important ca și atunci când poate avem parte de mici momente de mândrie, fiind răsplătiți profesional pentru ceea ce facem e bine sa nu uitam în ce credem.

Deoarece gala de premiere a avut loc în 25.11.2016 chiar de ziua Majestății Regelui Mihai I al României, trist ca nu pot participa la evenimentele aniversare din Cluj sau București am hotărât ca e bine ca cei din sala, oameni importanți, sa știe ca azi e ziua Majestății si de ce e tot azi și ziua Armatei. Nu am încercat sa par un erou dar pur și simplu asa am simțit ca e bine sa fac acest gest. Am fost bucuros ca deși unii în fundal se scărpinau la fata lumea în sala a aplaudat galant. Poate dacă toți cei care credem în revenirea la monarhie, ca o soluție pentru Romania de azi, am crea astfel de momente poate am reuși mai multe împreuna pentru împlinirea acestui scop.


În data de 25 octombrie 2016, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relației cu mediul de afaceri, a organizat cea  de-a XXIV-a ediție a „Topului Național al Firmelor Private din România„, cel mai amplu eveniment anual dedicat mediului de afaceri din România ce asigură recunoașterea meritelor întreprinzătorilor şi promovarea celor mai performante întreprinderi.

În cadrul acestei gale, la care au participat personalități publice românești și străine de prim rang, printre care premierul Dacian Cioloș, vicepremierul Costin Borc, ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, ministrul Finanțelor Publice, Ana Dragu, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Florin Jianu,  Univers T S.A , prin directorul general, Valentin Lungu i-a fost înmânată diploma și trofeul aferente premiului I.




http://cnipmmr.ro/2016/10/26/topul-national-al-firmelor-private-din-romania-xxiv/
 Sa fiti iubiti!

vineri, 11 martie 2016

10 Mai Sarbatoare Nationala - A venit timpul sa schimbam imnul național și stema! Vad ca nu ne deșteapta...


Toata lumea e invitata în acest an la Sinaia de 10 mai 2016, la Garden Party organizat de Casa Regala a României. Este sărbătoarea tuturor romanilor și nu e nevoie de invitații.
Este primul an când ziua de 10 Mai este zi naționala a României. Tot în acest an avem 150 de ani de monarhie, 135 ani de regat, 100 de ani de la moartea Reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva), 100 ani de la trecerea armatei romane peste Carpați, pregătind unirea cu Ardealul. In acesta an Regele Mihai I al României va împlini 95 de ani și desigur ziua de 10 mai reprezinta și ziua independentei tarii noastre.
Sunt curios în republica comunista și post decembrista (1989+) cu ce ne lăudam și ce sărbători asemănătoare avem?
Sper sa se finalizeze în curând demersurile începute și ireversibile de adăugare a coroanei pe acvila și poate pe scutul de pe stema României (din punct de vedere heraldic coroana este un simbol a suveranității statale și nu neapărat regal). Au făcut acest lucru și tari care au scăpat de comunism cum ar fi Ungaria, Rusia, etc și care nici nu sunt monarhii astăzi. Ar trebui sa fie pur și simplu respectarea unor reguli și norme care se aplica oriunde în lume. Scuturile din steme care conțin însemne de exemplu e obligatoriu sa aibă o podoaba și nu cum avem noi. Am avut parte de niște legiuitori care au încercat sa păstreze simbolurile istorice și specifice noua dar sa scoată ce nu le convine cum ar fi coroanele fără ca măcar sa înțeleagă(unii din rea voință) ca nu au legătura cu monarhia. Astfel de persoane au făcut rău constant și au avut grija sa incurajeze un popor sa fie dezbinat pe anumite teme pentru ca a lăsat probleme nedrepte nerezolvate.


Si as mai avea o dorința cu tot respectul fata de imnul național de azi, de autorul lui si de muzica compusa pentru el sa se schimbe într-o buna zi și el. Chiar nu mai vreau sa ma identific cu un popor care:
" Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-închine și cruzii tăi dușmani........."

Scurt istoric:
"Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848." ( https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99teapt%C4%83-te,_rom%C3%A2ne! )




Chiar nu mai vreau sa plângem și sa ne plângem, vreau sa fim un popor mândru ca suntem romani și sa stam demni și drepți ca brazii în europa și în lume:

Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!



Acest imn este tot al României și a fost folosit pana la venirea comuniștilor și nu avem de ce sa ne cramponam în apărarea imnului actual. Imnul de azi a fost folosit mult mai putin timp decât cel din timpul monarhiei.
Ca un scurt istoric:
 În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România, în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I. Imnul a fost preluat și inclus de George Enescu la sfârșitul lucrării sale „Poema Română”. ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Imnul_Regal )

La încheiere i-as întreba pe cei care v-am supărat ca am propus revenirea la imnul național de pe timpul Regatului României : 'Credeți ca autorul Anton Pann și compozitorul Andrei Mureșanu s-ar supăra pe Vasile Alecsandri și pe George Enescu ca le înlocuiesc imnul de azi?

Istoria imnurilor naționale ale Românie:
StemaCuza2.jpg Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor (1862-1884)
 22 ani
Kingdom of Romania - Big CoA.svg Trăiască Regele (1884-1948)
 64 ani
 Coat of arms of the Popular Republic of Romania (1948-1952).svg Zdrobite cătușe (1948-1953)
 5 ani
Coat of arms of the Popular Republic of Romania (1952-1965).svg Te slăvim, Românie! (1953-1977)
24 ani
Coat of arms of the Socialist Republic of Romania.svg Trei culori (1977-1989)
12 ani
Coat of arms of Romania.svg Deșteaptă-te, române! (1989-prezent)
  26 ani

(https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99teapt%C4%83-te,_rom%C3%A2ne! )


Mai jos aveti detalii (http://www.familiaregala.ro/stiri/articol/sarbatoarea-de-10-mai-la-castelul-peles)  pentru 10 mai 2016 Sinaia, poate ne vedem acolo:





Sa fiți iubiți!